Revista

Comemorarea a 25 de ani de la trecerea în eternitate a Profesorului Alexandru Rogojan

Universitatea „Politehica” din Timişoara, Facultatea de Automatică şi Departamentul Calculatoare au organizat sub egida ASTR Filiala Timişoara, pe data de 26 noiembrie 2009, Comemorarea a 25 de ani de la trecerea în eternitate a Profesorului Alexandru Rogojan, fondatorul primei Şcoli de calculatoare din România.

Organizată într-un cadru aparte, comemorarea a reprezentat un omagiu adus Profesorului dr.ing. Alexandru Rogojan, considerat pe bună dreptate întemeietorul Şcolii româneşti de inginerie în calculatoare.

La comemorare au participat conducerile universităţii şi ale facultăţii, academicieni, personalităţi ştiinţifice, fiica profesorului Dorina Kukrecht Rogojan, foşti absolvenţi, invitaţi din ţară şi din stăinătate. Evocarea personalităţii profesorului Alexandru Rogojan, a fost un prilej remarcabil de a evidenţia viaţa şi opera profesorului precum şi realizările acestuia de-a lungul întregii sale vieţi. Comemorarea a fost una de suflet, atmosfera fiind încărcată de solemnitate şi de o profundă emoţie.

Cu acest prilej a fost dezvelit bustul Profesorului Alexandru Rogojan, donat de fiica sa, bust care a fost amplasat în faţa amiteatrului care îi poartă numele.

De asemenea trebuie subliniat faptul că autorităţile locale au atribuit unei străzi din Timişoara numele Profesorului Alexandru Rogojan.

Manifestarea care a fost una de suflet, se înscrie în seria omagierilor necesare destinate recunoaşterii şi evidenţierii meritelor acelor personalităţi care au fost deschizători de drumuri şi creatori de şcoală în Politehnica Timişoreană.

Fondatorul primei Şcoli de calculatoare din România

Puţini sunt aceia care pe parcursul vieţii lor înrâuresc sau modifică de o manieră semnificativă mersul firesc al lucrurilor. Profesorul Alexandru Rogojan este unul dintre aceştia, unul dintre cei care au reuşit să realizeze un astfel de deziderat. Este creatorul şi în acelaşi timp ctitorul primei şcoli de calculatoare din România, la Politehnica din Timişoara.

Când ne gandim şi când vorbim despre Profesorul Alexandru Rogojan avem în faţă destinul unui om de excepţie. Născut în anul 1914, ardelean de origine, s-a format ca inginer în perioada de avânt a ingineriei româneşti, perioadă care a dat ştiinţei şi tehnicii româneşti notorietate internaţională. Profesorul Rogojan a excelat în domeniul electrotehnicii şi al electronicii, ca apoi în a doua parte a vieţii, când alţii se gândesc deja la retragere, să abordeze cu entuziasm şi tenacitate un domeniu de avangardă al ştiinţei şi tehnicii la acel timp şi anume domeniul calculatoarelor electronice. Animat de pasiunea pentru inginerie şi de dragoste faţă de ţară, pentru că Profesorul Rogojan a fost un mare patriot, a ctitorit şi înfiinţat la Politehnica din Timişoara în 1966, cu eforturi supra omeneşti, luptând cu sistemul şi cu mentalităţile epocii, Şcoala de calculatoare de la Timişoara, prima şcoală de acest gen din România şi una dintre puţinele existente la nivel mondial la acea perioadă.

Profesorul Alexandru Rogojan a fost un reprezentant proeminent al vremii sale, profunda şi puternica sa personalitate impunându-se cu respect şi autoritate asupra celor din jurul său. Inginer de excepţie, extrem de exigent cu sine însuşi şi cu colaboratorii săi, Profesorul Rogojan a fost în permanenţă preocupat de detalii, preocupat de a duce lucrurile spre perfecţiune. A fost un adevarat model de conducător şi toţi cei care l-am cunoscut am perceput într-o manieră evidentă acest lucru. A fost un om exigent şi sever, dar în acelaşi timp plin de bunătate şi de omenie.

Dar înainte de toate, Profesorul a fost un mare inginer şi un excelent organizator. Elaborând bine cunoscuta ”metodă limpede şi clară” de proiectare a unui calculator electronic, profesorul a înrâurit şi în acelaşi timp a determinat viaţa a sute de ingineri în domeniul calculatorelor electronice. A realizat şi finalizat nenumărate proiecte de pionerat în domeniul calculatoarelor dintre care am să amintesc memoriile cu ferită, pentru care a luat premiul Academiei, calculatorul CETA, calculatorul de proces, calculatorul CETA 16 de generaţia a doua, toate priorităţi absolute în cercetarea românească.

Spuneam că Profesorul Alexandru Rogojan a fost un mare român. Grija domniei sale pentru a păstra limba românească curată şi neafectată de neologismele stridente era proverbială. Cu toţii cei care l-am cunoscut am remarcat şi am fost confruntaţi cu această preocupare.

Nu în ultimul rând, Profesorul Alexandru Rogojan, a fost un mare om de spirit, înzestrat cu un desăvârşit simţ al umorului pe care îl cultiva în mai toate împrejurările. Un mare viveur, profesorul nu pierdea nici o ocazie pentru a spune glume sau pentru a citi din celebrul său carnet cu bancuri.

Pentru mine, Profesorul Alexandru Rogojan a reprezentat un adevărat model. I-am fost student şi i-am audiat cu mare interes cursurile, apoi am fost cadru didactic la catedra pe care a fondat-o şi pe care apoi a condus-o cu competenţă întrega viaţă şi mi-a fost conducător de doctorat. Profesorul Alexadru Rogojan mi-a determinat de o manieră incontestabilă devenirea şi azi când răspund de destinele Departamentului Calculatoare, simt parcă mai pregnant moştenirea pe care Domnia sa a lasat-o posterităţii şi responsabilitatea care apasă asupra mea.

Plecat prematur dintre noi în anul 1984, a lăsat o moştenire exemplară, motiv pentru care va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră.

Acum la 25 de ani de la trecerea în nefiinţă a Profesorului Alexandru Rogojan, rememorăm cu consideraţie şi evlavie tot ceea ce Domnia sa a făcut pentru Politehnica timişoreană, pentru Şcoala de calculatoare de la Timişoara, pentru fiecare din noi cei care l-am cunoscut. Faptul ca astăzi avem la Politehnica din Timişoara o Facultate de Automatică şi Calculatoare, un Departament modern de calculatoare care coordonează programe de studiu de licenţă, master şi doctorat în domeniul Calculatoare şi tehnologia informaţiei şi care desfăşoară o activitate prestigioasă de cercetare care este recunoscută şi apreciată la nivel naţional şi internaţional, se datorează fără putinţă de tăgadă în mod deosebit Profesorului Alexandru Rogojan.

Prof.dr.ing. Vladimir-Ioan Creţu
Membru corespondent al ASTR

Viaţa şi opera Profesorului Alexandru Rogojan

Ardelean de origine, născut in anul 1914 la Dej, absolvent al Colegiului Naţional Andrei Mureşanu din acelaşi oraş, Alexandru Rogojan face parte din promoţia anului 1937 al Facultăţii de Electromecanică a Şcolii Politehnice din Timişoara. După satisfacerea stagiului militar, pentru o perioadă relativ scurtă, lucrează ca inginer la AEG- Bucureşti, Standard-Bucureşti, Dura (astăzi Elba)- Timişoara şi, între 1943-1951, la CFR. Aici se ocupă de refacerea unor instalaţii de semnalizare, organizează un laborator de telecomunicaţii, o instalaţie de sudare, tot pentru telecomunicaţii, o instalaţie de teleconferinţe, prima de acest gen, din ţară. Acest proiect a fost premiat la nivel naţional.

Din anul 1948, a funcţionat ca profesor suplinitor la disciplina " Tehnica curenţilor slabi", curs pentru care a redactat un material scris, la îndemnul Acad. Remus Răduleţ. In 1952 este numit şef al catedrei de "Măsuri electrice, Electronică industrială şi Automatizări". S-a ocupat de predarea unor discipline ca: Măsuri electrice, Automatizări şi telecomenzi, Electronică industrială, Calculatoare numerice, Automatizări şi calculatoare. In anul şcolar 1962-1963 el a ţinut primul curs general despre Calculatoare electronice numerice.

A făcut parte din colectivul de redacţie al "Buletinului de ştiinţă şi tehnică al Institutului Politehnic din Timişoara", menit să prezinte, în principal, articole vizând rezultatele cercetărilor ştiinţifice ale cadrelor didactice. In cadrul institutului mai ocupă şi funcţia de rector (1956- 1957), precum şi cea de prorector. Şi din aceste posturi, continuă sa fie preocupat de legătura învăţământului cu producţia, respectiv de dezvoltarea bazei materiale a Institutului.

In 1965 prof. Rogojan devine primul şef al Catedrei de "Electronică şi calculatoare", atunci înfiinţată. Aceasta se transformă, în 1967, în catedra de "Calculatoare, Electronică şi Automatică", respectiv, prin scindarea acesteia, în 1975, în Catedra de "Calculatoare". De altfel, sub toate formele de organizare ce au urmat, a ocupat, pâna la pensionarea sa, în 1983, timp de 34 de ani, funcţia de şef de catedră.

In anul şcolar 1964-1965 se crează, în cadrul Secţiei de Electromecanică anul 4, o grupă de studenţi cu specializarea Calculatoare. Această grupă, cu program de învăţământ propriu, avea să fie precursoarea viitoarei Secţii având respectivul profil. Ca urmare, în 1966, absolvă prima promoţie din ţară de ingineri având specializarea Calculatoare electronice.

In continuare, insistentele demersuri ale profesorului Rogojan, pe de o parte, iar pe de alta rezonanţa creerii la Timişoara, a calculatorului MECIPT, au avut drept rezultat acceptarea de către Ministerul de resort, a înfiinţării, pentru prima dată în ţara noastră, în 1966, a primei Secţii cu specializarea "Calculatoare Electronice", la Facultatea de Electrotehnică a Institului Politehnic Timişoara.

La începutul anilor '60, profesorul Rogojan are tăria să renunţe la tot ce îl preocupase anterior în domeniul "electronicii de putere", respectiv redresoarele cu mercur, stabilizatoarele de tensiune de mare precizie şi să treacă la organizarea unui colectiv preocupat de proiectarea şi de realizarea unui calculator care urma să servească drept material didactic de laborator pentru studenţi. In anul 1963 se înfiinţează Colectivul Comisiei de Automatizări a Academiei RSR, filiala din Timişoara avându-l ca preşedinte pe prof. Rogojan.

Deasemenea, sub conducerea acestuia, se formează un colectiv complex, cuprinzând şi cadre didactice de la facultatea de Chimie Industrială, colectiv care face posibilă, în 1963, realizarea primelor memorii cu ferite din ţară: "Memoria experimentală cu ferite". In acest scop, la nivelul catedrei se înfiinţeaza un laborator-atelier de producere şi testare a feritelor.

După un timp, s-a renunţat la tehnologia tuburilor electronice şi s-a început proiectarea unui calculator bazat pe tehnologia tranzistoarelor CETA. Acest calculator, realizat pe baza unei metode de proiectare elaborată de prof. Rogojan, a fost conceput în scopuri didactice şi a folosit un număr redus de module logice. Finalizat în 1972, oferea posibilitatea studenţilor secţiei de Calculatoare, de a urmări pas cu pas execuţia instructiunilor din programele rulate, astfel făcându-se legătura între orele de curs şi orele de pregătire practică.

In 1979, în cadrul Catedrei Calculatoare a fost finalizată construcţia Calculatorului CETA-16 conceput pentru a funcţiona ca şi calculator de proces. A fost destinat pentru a intra în componenţa unui testor de baterii, realizat pe bază de contract între Catedra de Calculatoare de la Institutul Politehnic Timisoara şi intreprinderea Electrobanat. Acesta a funcţionat la ELBA până în anul 1992. "Testorul pentru baterii electrice" , realizare de excepţie pentru acel moment, s-a bazat pe tehnologia modulelor folosite in Calculatorul Felix C-256.

In 1975, Comisia Guvernamentală pentru dotarea economiei naţionale cu echipamente de calcul şi automatizarea prelucrarii datelor, începe să coordoneze  crearea primelor centre teritoriale de calcul electronic. Este momentul în care se înfiinţează Centrul Teritorial de calcul al Institutului Politehnic "Traian Vuia" din Timişoara, acesta fiind dotat cu un calculator din generatia a III-a, FELIX C-256. De coordonarea sa, în diferite faze, avea să se ocupe şi prof. Rogojan, sprijinit de conducerea Institutului.

Pe langă atenţia acordată cercetarii ştiiţifice, materializată în peste 70 lucrări, invenţii şi inovaţii, prof Rogojan a urmărit ca în catedră să fie elaborate şi puse la dispozitia studenţilor, cursuri, îndrumatoare de laborator şi culegeri de probleme. El însuşi publică un curs în trei volume, relativ la calculatoarele numerice.

Cum realizările sale, pentru care a primit o serie de distincţii, erau recunoscute la nivel naţional, dreptul de  a fi conducător de doctorat a rezultat în mod firesc, înca din anul 1966. Şi-au susţinut astfel teza de doctorat sub îndrumarea sa, numeroase cadre din învăţământ sau din producţie, profesorul Rogojan colaborând şi în acest context, cu profesionalism şi competenţă, cu cadre din toate centrele universitare, în mod deosebit cu prof. Mircea Petrescu din Bucuresti.

In vara anului 1984, în deplinătatea forţei creatoare, prof. Alexandru Rogojan, s-a stins la vârsta de 70 de ani. "Nu mi-am imaginat ca aşa va fi sfârşitul...", au fost, printre ultimele sale cuvinte...

Rămâne în amintirea noastră ca model de viaţă, ca model de profesor universitar de înaltă ţinută profesională, dedicat cunoaşterii, dedicat instruirii a noi şi noi generaţii de studenţi. Continua sa rememorare, este omagiul pe care i-l aducem, iată, şi astăzi !