 |
Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara 2004
|
Unitate componentă a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale S.A. (C.N.A.D.N.R.) din România, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (D.R.D.P.) din Timişoara coordonează activitatea de întreţinere, administrare şi gestionare a reţelei de drumuri naţionale din sud-vestul României şi anume din judeţele Timiş, Arad, Hunedoara, Caraş-Severin şi parţial Mehedinţi.
Pentru cei 1853 kilometri de drumuri naţionale aflaţi în administrare, 952 de persoane lucrează permanent pentru asigurarea unor condiţii optime de siguranţă şi confort tuturor participanţilor la trafic. Numărul mare al cadrelor tehnice de specialitate (119 ingineri, 5 maiştri şi 67 tehnicieni), coroborat cu structura funcţională actuală: 26 servicii, 6 secţii cu câte 4-6 birouri, au impus adaptarea la noi priorităţi ale activităţii de profil promovate prin programul de guvernare şi legislaţia de specialitate.Traficul rutier în continuă creştere (media zilnică anuală MZA 2035 vehicule în 1980, 2711 vehicule în 2000 ) în mod deosebit traficul greu (323 vehicule grele în 1980, 640 vehicule grele în 2000) şi starea tehnică a reţelei aflate în administrare (ce impunea în anul 1990 lucrări pe circa 76 % din reţea ), au determinat apariţia unor noi concepte – programe aflate azi în plină derulare.
Programul de reabilitare a drumurilor naţionale
În perioada 1993-1998 s-a realizat etapa I de reabilitare, cofinanţare B.E.I., B.E.R.D., PHARE, Guvernul României, din care în sud-vestul României 265,5 kilometri (pe DN 7, DN 69, DN 59) în valoare de 133 mil USD.
În perioada 1998-2002 s-au finalizat lucrările a 11 poduri ( pe DN 76, DN 6 ) din runda I de lucrări reabilitare poduri finalizate de BIRD şi Guvernul României.
Din anul 2003 sunt în lucru 5 contracte de reabi-litare în valoare de 88.016 mii Є şi anume:
În anul 2004 sunt în curs de adjudecare încă 5 contracte pentru sectorul DN 6 Drobeta Turnu Severin – Lugoj şi în pregătire lucrările de reabilitare pe DN 66 sectorul Târgu Jiu – Petroşani şi DN 76 Deva–Brad–Vârfuri. În anul 2005 vor fi contractate şi atacate lucrările pe DN 59 Voiteg – Moraviţa.
Pentru anul 2006 vor fi abordate proiectele de re-abilitare pe alte sectoare importante din sud-vestul ţării: DN 68A Lugoj – Ilia, DN 79 Arad – Chişineu Criş – Oradea, DN 6 Timişoara – Cenad.
Dinamica lucrărilor executate pe reţeaua drumurilor naţionale (DN) din administrarea DRDP Timişoara
Starea tehnică precară, imposibilitatea abordării unui volum mare de credite au impus administraţiei de drumuri din România promovarea unui concept nou de reabilitare primară, care să asigure readucerea la parametrii iniţiali proiectaţi a drumurilor naţionale din punct de vedere al caracteristicilor geometrice şi a capacităţii portante. Programul a fost structurat pe 18 etape pentru perioada 2001-2008.
În perioada 2001-2003 s-au executat primele 5 etape, din care pe teritoriul DRDP Timişoara s-au atacat şi finalizat un număr de 3 drumuri –DN 6, DN 58, DN 68A – cu o lungime totală de 228,966 km.
În anul 2004, prin sistemul credit-furnizor s-au promovat etapele următoare de reabilitare primară pe încă 3 drumuri ( DN 59A, DN 68, DN 58B ) în lungime totală de 174 kilometri.
Pentru perioada următoare 2005 – 2006 sunt prevăzute a fi începute lucrările pe încă 8 drumuri cu o lungime de 566 km: DN 57, DN 57A, DN 57B, DN 58A, DN 59C, DN 74, DN 79, DN 79A.
Programul de construcţie autostrăzi
Aderarea la U.E. nu se poate gândi, materializa, fără conectarea României la reţeaua de autostrăzi a Europei Unite.
În anul 2003 a fost semnat acordul de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii pentru tronsonul de autostradă Arad – Timişoara (profil transversal complet) şi Timişoara – Lugoj (o singură cale).
În baza proiectelor şi studiilor deja existente, re-zultă oportunitatea promovării unei variante care să respecte următoarele principii:
Centuri oraşe mici şi mijlocii
Schema de finanţare nerambursabilă pentru proiecte mari de infrastructură regională este o componentă a Programului PHARE 2004 – 2006 Coeziune Economică şi Socială. Această schemă este operaţională în localităţile urbane din cele opt regiuni de dezvoltare din România.
Programul acordă asistenţă financiară pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii economice şi sociale, în concordanţă cu cerinţele unei economii în creştere şi are drept obiectiv principal "implementarea unei politici regionale multianuale prin investiţii în sectoare prioritare, pentru îmbunătăţirea potenţialului economic şi social al celor opt regiuni de dezvoltare".
Printre obiectivele specifice programului, este inclusă reabilitarea şi modernizarea infrastructurii regionale de transport, incluzând drumuri de centură, drumuri judeţene etc.
În acest sens D.R.D.P. Timişoara a înaintat propuneri de proiecte pentru construcţia variantelor de ocolire a oraşelor: Chişineu-Criş, Pecica, Lipova, Nădlac, Vărşand, Făget, Sânnicolau-Mare, Jimbolia, Recaş, Haţeg, Orşova, Oraviţa.
Programul de înlăturare şi prevenire efecte calamităţi
În vederea înlăturării efectelor inundaţiilor din perioada anilor 1990 – 2000 a existat un program în valoare totală de 45.763 mii Є, cuprinzând 37 de obiective.
Pentru prevenirea producerii altor degradări în cazul unor noi calamităţi naturale, s-a întocmit un program în valoare de 269.974 mii Є, cuprinzând 122 de obiective.
Aceste programe, derulate pe întreg teritoriul D.R.D.P. Timişoara, au avut şi au o cofinanţare de la B.E.I. şi Guvernul României.
Programul de întreţinere pe baza criteriilor de performanţă
Începând cu 2004, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara îşi propune, după modelele altor autorităţi din întreaga lume, abordarea şi implementarea întreţinerii drumurilor pe baza performanţei.
Acest nou concept prevede, în contextul unor reduceri a cheltuielilor de întreţinere curentă şi permanentă, cu 10 – 20%, încheierea unor contracte pe durată mai mare de 5 – 10 ani în care contractantul îşi asumă toate cele trei roluri: client, agent şi antreprenor.
Prin această nouă formă de colaborare, constructorul nu este plătit în baza lucrărilor fizice executate ci pentru rezultate – standarde predefinite. Sumele fixe plătite vor acoperi toate serviciile de întreţinere fizică şi non-fizică.
